Bugetul unei saptamani – activitate de educatie financiara
articol scris de Mirela Bojin
Anul acesta „Scoala Altfel” m-a gasit impreuna cu elevii din clasa a IV-a a Scolii Gimnaziale nr.7 „Sfanta Maria” din Timisoara.
In incercarea de a aduce cat mai aproape de copii preocuparile practice ale vietii adulte, cu scopul declarat de a le forma abilitati si obiceiuri comportamentale utile, programul „Atelierul de Bani” si-a propus, inca de la inceput, sa aduca la nivelul de preocupare si intelegere al copiilor problemele nu doar obisnuite, ci chiar inevitabile ale vietii. Pentru ca educatia nu trebuie sa fie o notiune abstracta, rupta de realitate si plutind doar in sferele metafizice. Educatia copiilor trebuie sa fie centrata pe pregatirea pentru viata. Finalitatea procesului educativ si scopul uriasei investitii de resurse umane si materiale implicate in acesta ar trebui sa fie un tanar adult capabil sa traiasca, sa decida si sa actioneze responsabil pe toate planurile vietii sale, inclusiv cel al finantelor personale.
Dupa experientele deosebit de placute din anii anteriori, cand „Atelierul de Bani” a fost la gradinita, de la grupa mica pana la grupa mare, anul acesta am „beneficiat” de cunostintele de aritmetica dar si de „experienta” practica a unor minunati copii de 11 ani.
Pretextul activitatii de invatare a fost un joc-concurs, in cadrul caruia patru grupe de elevi au intocmit bugetul de venituri si cheltuieli al unui copil de varsta lor, libertatea de creatie fiind cvasitotala.
Copiii nu au avut restrictii de cheltuire a banilor, cu exceptia interdictiilor legale, au avut posibilitatea de a-si imagina liber metode de castigare a banutilor de buzunar si dreptul de a imprumuta bani, contra unei dobanzi negociate liber, de la o alta echipa.
Pusi in fata acestei simulari copiii au luat decizii din care si parintii lor ar avea mult de invatat. Am remarcat in primul rand faptul ca nici o echipa nu a fost tentata sa ia bani cu imprumut, nici macar pentru „distractia” de duminica. In schimb toti au incercat sa-si maximizeze veniturile, imaginandu-si o multime de activitati casnice pentru care ar putea fi rasplatiti de parinti cu bani de buzunar. Cea mai mare parte a banutilor astfel castigati a fost economisita, cheltuielile zilnice pentru diverse mici placeri fiind limitate sau chiar zero uneori. Una dintre echipe si-a imaginat chiar castigarea unui premiu in bani la un concurs de sah.
Toate echipele au incheiat saptamana fara datorii, sumele „economisite” putand starni invidia multor adulti.
Stimularea creativitatii copiilor inclusiv in abordarea si rezolvarea unor probleme practice va avea efecte benefice in viata reala. Chiar daca e usor sa scrii orice cu creionul pe hartie, realismul solutiilor alese de acesti copii demonstreaza ca sunt capabili sa perceapa corect valoarea banilor dar si a muncii, sa aprecieze confortul mental oferit de securitatea financiara si sa-si organizeze viata in acest sens.
Aceste intalniri cu copiii si reactia lor pozitiva la provocarile acestui tip de activitate non-formala imi intaresc convingerea ca depinde doar de noi ca generatia ce ne urmeaza, cea despre care spunem ca va trebui sa ne platesca pensiile (pentru ca noi n-am fost capabili sa ne asiguram independenta pentru batranete) sa fie una formata din adulti responsabili si capabili sa ia decizii corecte pentru ei si pentru familiile lor.